Incidente cu poliţia chişinăueană

Sâmbătă, 12 ianuarie [cer scuze pt întârziere de articol, aşa e viaţa de student], se adună un grup de tineri, prieteni, colegi de clasă şi de gândire, în faţa monumentului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Planul era următorul: intâlnirea la monument, care a devenit demult deja un loc tipic pentru întâlniri, mai ales atunci când nu ştii bine o anumită regiune a oraşului, plus că ăsta e centrul capitalei, apoi plecarea îngrup.

Ei bun, erau vreo 20 în total, apoi urmau să plece în treburile lor, la o bere, un ceai, o discuţie, era zi de sâmbătă până la urmă..

În momentul în care se pregăteau să plece, un poliţist se apropie şi în limba rusă cere imediat actele primului om pe care îl vede mai aproape. Acesta îi zice:

- Nu înteleg, vorbiţi în Română vă rog. Şi prezentaţi-vă.

- Moldova are 2 limbi oficiale, dintre care şi rusa. Iar să mă prezint nu sînt obligat. (ruseşte desigur)

-Vă rog încă o dată să vorbiţi limba de stat!

-Rusa tot e limbă de stat, am voie s-o vorbesc când vreau.

Cineva mai deştept, ca printr-o coincidenţă din aia tipică scenariilor americane, scoate Constituţia (chestie destul de utilă atunci când mergi pe străzile Chişinăului, uneori nu prea, dar e bine să o ai), şi îi arată Art.13 referitor la limba de stat, care e moldovenească, ceea ce, chiar dacă nu e decât o invenţie comunistă, oricum rămâne a fi similară celei Româneşti.

Poliţistul se uită atent, şi zise:

- Nu înţeleg…

- Dar sînteţi liber!

[pauză... toţi işi scoaseră telefonale şi care fotografia, care filma, aşteptau reacţia angajatului la stat]

- Sergent XXX, zise, tot în rusă, ducând mâna la chipiu.

- Bine, poftim actele, şi tânărul îi inmână actele.

Într-o clipă acesta lua raţia şi suflase în ea:

-Mai veniţi cineva, am aici „naţionaliştii”! Iar Dvs, urmaţi-mă la secţie.

Şoc…Toţi se porniră din solidaritate pt tânărul respectiv, spre poliţia de sector. Acuma imaginaţi-vă o grămadă de 21 de persoane, tineri, mergând în urma unui poliţist mare şi dârz, rusofon de sus până jos. Frumos cadru :D

Se începură discuţiile pe drum:

-Cu ce drept ne chemaţi la secţie, măcar in baza cărui articol ne demonstraţi că am încălcat ceva prin faptul că ne-am întâlnit aici?

-Nu aveţi voie!

-Nu avem tricolorul, nu facem deranj public, nu am încălcat nimic!

- Nu aveţi voie şi gata!

Aşa dar?? Buuuun, haideţi să ne uităm prin Consituţie… aha, Art.40- dreptul la întruniri :P :P :P

Ei, se începuse dezbaterea.. până când: surpriză, un alt poliţist, ăsta în grad mai mare, ajunge mulţimea şi o opreşte:

-Care-i problema?

-Domnu’ poliţist ne cheamă la secţie fără motiv şi refuză sa ne vorbească în Română!

-El are dreptul să vorbească ce limbă vrea.

-Şi dacă nu îl înţelegem?

-Atunci data viitoare să ştiţi că aveţi dreptul la un traducător. Faceţi protest?

-NUUU, ne-am întânit între prieteni!

-Poftim uitaţi-vă şi Dvs în Constituţie, avem dreptul ca orice persoană fizică să ne întâlnim în propriul oraş! zice unul din mulţime.

-Bun, şi plecă spre primul poliţist, luă actele tânărului, i le înapoiase, după care ăla din spate strigă spre tineri: „Las că ne mai vedem noi!”

S-au mai încercat discuţii cu cel de-al doilea, care părea că e cât de cât corect măcar, deşi la acelaşi nivel intelectual, referitoare la ultima frază, care prezintă o ameninţare. El răspunde simplu:

- Eeee, oricum e ultima lui zi de lucru, şi îşi face oleacă de cap. Sînteţi liberi să plecaţi mai departe.

Toţi plecaseră, nu inainte ca acel prim poliţist iar să strige din urmă, ameninţător:

-Să nu uitaţi cumva să publicaţi şi pe internet filmele cu mine!

-Sigur, să vă daţi la search pe play.md! :)

mde… ei hai că tinerilor le era a glumi, dar până la urmă să nu uităm că poliţia la noi chiar e rea, şi sînt puşi pe astfel de chestii româno-fobe. Nu ştiu ce e mai grav: că în Chişinău, capitală de stat aşa zis democratic, eşti cerut la secţie pentru că te întâlneşti în public într-un număr mare, sau pentru că ceri să se vorbească în limba de stat cu tine. Să presupunem că mai sînt ceva urme de paranoia în toate organele de stat, în urma protestului de pe 24 decembrie, sau poate din cauza atâtor tricoloare pe 1 decembrie şi spiritului Românesc pe 30 octombrie, DAR ăsta nu e primul caz când poliţia, considerându-te “naţionalist” te cere la secţie, şi încă te mai ameninţă. Să locuieşti în capitala moldavă nu e uşor deloc, eşti cenzurat, indus în eroare, presat, ameninţat, defavorizat, respins chiar, iar dacă te mai şi auto-numeşti Român şi îndrăzneşti să vorbeşti în Română cu părţile oficiale ale statului, eşti după asta urmărit, intimidat şi nu mai scapi de beţele din roată.